Broken window

Broken window
~Teoria geamului spart~
~Teoria ferestrelor sparte~

O crima atrage o alta crima. Un geam spart va atrage spargerea altui geam.
O teorie din psihologia experimentala se pare ca este reconfirmata -222 demonstrand ca oamenii au tendinta sa se comporte in functie de mediul in care actioneaza.
O teorie cu aplicatii diverse in combaterea infractionalitatii.
O teorie care este totusi extrem de controversata.

Teoria a plecat de la constatarea: daca o cladire are geamuri sparte care nu sunt rapid inlocuite, in scurt timp acea cladire va avea din ce in ce mai multe geamuri sparte, pentru ca in final ea sa fie vandalizata complet. Aceasta idee se aplica si pentru alte zone ale spatiului public, cum ar fi aruncatul gunoaielor pe strazi, urinatul in public, etc. Cand gunoaiele incep sa se acumuleze, oamenii incep sa arunce gunoaie din ce in ce mai des.
Teoria geamului spart, teoria ferestrelor sparte, apare intr-un articol scris de James Q. Wilson si George L. Kelling in martie 1982, publicat in revista The Atlantic Monthly.
Din punctul lor de vedere, o strategie foarte buna pentru prevenirea vandalismelor de tot felul, este chiar rezolvarea micilor chestiuni problematice atunci cand acestea sunt la inceput. Daca inlocuiesti geamul ce abia s-a spart, nu vor fi sparte si celelalte, daca strangi gunoaiele imediat ce apar, nu vor aparea saci de gunoaie aruncate pe trotuare, daca ataci criminalitatea marunta, vei reduce si criminalitatea majora, etc.
Teoria arata ca omul, aflat intr-un mediu ne-moral, ne-etic, ne-legal, etc., va fi inclinat si predispus de a avea un comportament ne-moral, ne-etic, ne-legal, etc.
Teoria geamurilor sparte, conform careia dezordinea sociala creste atunci cand in regiune sunt semne de vandalism, se pare ca a fost demonstrata stiintific de un grup de cercetatori olandezi. Sau cel putin asa sustin acestia. Behavioristii de la Universitatea Groningen au publicat in revista “Science” rezultatele a sase experimente care au aratat ca oamenii sunt de doua ori mai inclinati sa incalce regulile sociale atunci cand exista dovezi ca altii au facut-o inaintea lor.
Un experiment s-a desfasurat intr-o parcare de biciclete, pe doua alei diferite. Pe o alee peretii din apropiere erau plini de graffiti, pe cealalta alee peretii erau proaspat vopsiti. Pe biciclete au fost puse materiale publicitare. Nu existau cosuri de gunoi in zona. S-a observat ca 69% dintre cei care isi aveau bicicleta in zona cu graffiti au aruncat materialul publicitar pe jos, pe cand numai 33% dintre cei aflati in zona proaspat vopsita au facut-o.
Alt experiment se refera la tendinta mai pronuntata de a fura a omului atunci cand se afla intr-un ambient mai salbatic. Un plic cu 6$, suma scrisa vizibil pe plic, a fost lasat pe o cutie postala. Cand cutia a fost curata, iar zona din jurul cutiei civilizata, 13% dintre trecatori au luat banii. Cand cutia a fost murdarita cu graffiti, 27% au furat banii. Cand cutia a fost curata, dar in zona de amplasare a acesteia erau aruncate gunoaie, 25% dintre cei ce au trecut pe langa cutie au bagat plicul in buzunar.
Trebuie precizat ca sunt si multi contestatari ai acestor teorii.
Dar cel mai cunoscut aparator al acesteia este fostul primar din New York, Rudolph Giuliani, cunoscut si renumit ca fiind un practicant al filozofiei ferestrelor sparte.
Fostul primar al New Yorkului este unul dintre cei mai apreciati edili ai lumii, daca luam in cosiderare modul in care se lauda ca a reusit sa transforme acest oras al Americii intr-un oras sigur. Sunt doar vorbe de politician, este o manipulare statistica, au fost si alti factori care au avut infuenta, au fost manipulate metodologic rezultatele studiilor ? Cine stie ?!
Politicianul republican Rudolph Giuliani, dupa o cariera considerata stralucita in procuratura, (dar marcata de numeroase acuzatii “nedovedite”) a devenit unul dintre cei mai ovationati primari (in presa de casa) din istoria New Yorkului.
In timpul mandatului sau, criminalitatea din acest oras, conform unor statistici, a scazut sub media nationala. Politicianul a obtinut doua mandate in fruntea centrului financiar american, intre 1993 si 2001, in conditii de absenteism puternic.
Rudolph Giuliani s-a instalat la primarie cu o filozofie servita de combatere a criminalitatii, pe care a aplicat-o prin Departamentul de Politie din New York (nici o vorba despre William Bratton). Filozofia se baza pe teoria lui James Q. Wilson si George L. Kelling din martie 1982, denumita teoria geamului spart sau teoria ferestrelor sparte.
Dupa aceste teorii, daca intr-o zona a orasului va fi lasata o fereastra sparta, fara a fi schimbata, foarte curand tinerii delicventi vor sparge inca o fereastra, si inca o fereastra, urmand apoi alte vandalisme, pentru ca infractorii vor avea impresia ca nimeni nu controleaza zona, crescand si escaladand criminalitatea atat cantitativ cat si calitativ. Daca se vor lua masuri imediate, daca se va inlocui imediat fereastra si se vor pedepsi faptuitorii, atunci se va reusi asezarea unui climat de liniste si de ordine publica.
Aplicate la New York City, aceaste teorii insemnau pedepsirea imediata si nemiloasa (la limita legalitatii) a celor care recurgeau la nereguli oricat de marunte (toleranta zero): cei care desenau graffiti pe pereti, spalatorii de parbrize de la intersectii, cei care intrau la metrou fara sa plateasca, etc. O asemenea atitudine transmite semnalul catre lumea infractorilor ca nu exista toleranta pentru infractionalitate, iar acestia nu mai riscau sa recurga la fapte ilegale.
Primarul si-a dat o lege (ordin) pentru asta, dar a fost declarat necosntitutionala dupa 3ani.
Rudolph Giuliani a creat si sistemul CompStat, o abordare comparativa ce cartografiaza infractionalitatea pentru detectarea obiceiurilor care o caracterizeaza si pentru a stabili eficienta politiei in functie de arestarea faptasilor. A creat si impus chiar un plan de amenzi si de retineri. CompStat a castigat Premiul pentru Inovatii in Guvernare, oferit de Kennedy School of Government in 1996 (premiere controversata).

In lumea cercetatorilor din stiintele psihologiei sociale si ale celei experimentale, sunt voci care contesta aceste teorii, dar mai ales succesul obtinut de politicianul Rudolph Giuliani.
Teoria este seductiva si la prima vedere este bine fundamentata,
Totusi …
Cititi aici si o Analiza si o Sinteza, foarte bine documentate, a acestor critici:
”Politica tolerantei zero”
– iluzii periculoase despre masurile de asigurare si de mentinere a ordinii –
Autor_2007_: Sarosi Peter / Traducerea: Vladu Krisztina
Politica tolerantei zero_Analiza PDF
Politica tolerantei zero_Analiza DOCX

#
ETHICS