UTILIZAREA POLIGRAFULUI IN TESTAREA REPREZENTANTILOR SECTORULUI JUSTITIEI din Republica Moldova

POLIGRAF – STUDIU

REPUBLICA MOLDOVA
Chisinau, 2013

TESTAREA BENEVOLA CU APARATUL POLIGRAF A REPREZENTANTILOR SECTORULUI  JUSTITIEI DIN REPUBLICA MOLDOVA

Studiu realizat in cadrul Proiectului „Solutii pentru o justitie incoruptibila” sustinut financiar de catre Ambasada SUA din Republica Moldova.
Opiniile, constatarile si concluziile autorilor studiului nu reflecta neaparat opinia finantatorului.

###
(…)
###

III. UTILIZAREA POLIGRAFULUI
IN TESTAREA REPREZENTANTILOR SECTORULUI JUSTITIEI
DIN REPUBLICA MOLDOVA

1. Aplicabilitate si cadrul legal national relevant

Unul din avantajele utilizarii poligrafului in testarea personalului este aplicabilitatea metodei diferitor
categorii de personal, urmand a fi, de fiecare data, revazuti factorii de risc.
Testarea cu utilizarea poligrafului este pe deplin aplicabila angajatilor sectorului justitiei, inclusiv
judecatorilor si procurorilor, standardele internationale necontinand careva interdictii in acest sens.
Mai mult, in opinia noastra, testarea judecatorilor si procurorilor este recomandabila atunci, cand imaginea perceputa public a corpului judiciar este una deteriorata.

Utilizarea poligrafului la testarea angajatilor sectorului justitiei ar putea aduce mai multe beneficii:
– testul poligraf, prin posibilitatile de „filtrare” a candidatilor, va deveni un factor puternic preventiv, in
final contribuind la consolidarea unui mediu institutional stabil si eficient;
– prin modul profesionist de efectuare, metoda de testare poligraf va deveni un factor educational al
angajatilor sectorului justitiei in spiritul loialitatii, fiind promovate integritatea, corectitudinea si
moralitatea personalului;
– aplicate personalului, examinarile poligraf vor conduce la rezolvarea starilor de suspiciune si a
celor conflictuale, fapt care va contribui la formarea unui climat de incredere in interiorul sectorului;
– rezultatele examinarilor poligraf vor permite o buna evaluare a sistemelor interne de securitate,
identificarea vulnerabilitatilor institutionale, fapt care va imbunatati procedurile interne legate de
personal;
– se va confirma practic ca integritatea este interesul superior urmarit de sectorul justitiei, fapt care
va spori credibilitatea sectorului.

Insa, pentru a obtine aceste beneficii, este recomandabila testarea obligatorie pentru toate categoriile de
angajati ai sectorului justitiei din mai multe motive. In primul rand, reiesind din relativitatea rezultatelor
testarii, aceasta nu ar trebui sa avantajeze o persoana in raport cu alta intr-un concurs. In al doilea rand,
persoana care a solicitat in privinta sa testarea, ar putea fi privita cu anumite suspiciuni intr-un mediu care nu vegheaza asupra integritatii. Astfel, procedurile nu vor imprima o schimbare la nivel general in sistem. In al treilea rand, testarea benevola ar putea sa nu fie solicitata. Astfel, se va ajunge la punctul din care s-a plecat: politici declarate, insa realmente neaplicate.

Actualmente, in 2013, in Republica Moldova exista inceputuri de reglementari in ceea ce priveste utilizarea poligrafului, aceste fiind aplicabile, insa nu si aplicate, angajatilor (inclusiv – ofiterilor de investigatii si ofiterilor de urmarire penala):
– Ministerului Afacerilor Interne;
– Centrului National Anticoruptie;
– Serviciului de Informatii si Securitate;
– Serviciului Vamal.

Ne referim la Legea nr. 269 din 12.12.2008 privind aplicarea testarii la detectorul comportamentului simulat (poligraf) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, Nr. 57-58, art. Nr. 161)
(in continuare – Legea).

Potrivit Legii, testarea se efectueaza:
– la angajare in serviciu in cadrul institutiilor mentionate;
– la efectuarea controlului periodic sau selectiv al activitatii de serviciu in cadrul institutiilor mentionate de lege;
– in cadrul anchetei de serviciu;
– in cadrul activitatii operative de investigatii.

Astfel, se supun testarii persoanele – cetateni ai Republicii Moldova, cetateni straini sau apatrizi daca:
– se angajeaza sau indeplinesc serviciul in cadrul organelor Ministerului Afacerilor Interne, Centrului
National Anticoruptie, Serviciului de Informatii si Securitate si Serviciului Vamal;
– aceasta decurge din contractul de munca;
– aceasta decurge din activitatea operativa de investigatii;
– persoana doreste benevol sa fie supusa testarii, in conformitate cu legea.

Se efectueaza doua tipuri de testare: obligatorie si benevola.

Persoanele care cad sub incidenta legii se supun testarii obligatorii:
– la angajare in serviciu;
– la efectuarea controlului periodic sau selectiv al activitatii de serviciu.

Testarea benevola se efectueaza:
– in cadrul activitatii operative de investigatii;
– in cadrul cercetarilor de serviciu.

Legea prevede si anumite restrictii in ce priveste aplicarea testului unor categorii de persoane.
Legea contine prevederi in ce priveste organizarea si efectuarea testarii, si anume:
– Structura testarii si mijloacele tehnice de testare;
– Persoanele care asista la testare;
– Limba in care se efectueaza testarea;
– Cerintele fata de poligrafolog;
– Obligatiile, drepturile si raspunderea initiatorului testarii, poligrafologului, persoanei testate,
asistentului poligrafologului, translatorului, avocatului;
– Modul de utilizare a rezultatelor testarii;
– Modul de pastrare a materialelor testarii;
– Control si finantare.

Anumite prevederi in ce priveste testarea personalului se contin si in legile care reglementeaza,
inclusiv, statutul angajatilor din o parte a autoritatilor mentionate mai sus.
Ne referim la:
– Legea nr. 170 din 19.07.2007 privind statutul ofiterului de informatii si securitate (art. 10 alin. (2));
– Legea nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Politiei si statutul politistului (art. 38);
– Legea nr. 1104 din 06.06.2002 cu privire la Centrul National Anticoruptie (art. 13 alin. (4)).

Regretam sa constatam, ca reglementarile, practic, nu se aplica. insa, inainte de a face o analiza a
acestora si a oferi recomandari de interventie, este important sa se inteleaga dezavantajele si avantajele tehnicii poligraf.
2. Dezavantajele tehnicii poligraf

La general, procesul de testare cu utilizarea poligrafului a personalului ar putea fi dezavantajat prin
urmatorii factori de risc, care sunt posibili si in aplicarea acestora angajatilor sectorului justitiei:
2.1. – Factorii de risc specifici conditiilor de testare;
2.2. – Factorii de risc specifici persoanei testate;
2.3. – Factorii de risc specifici poligrafologului;
2.4. – Factorii de risc specifici testarii personalului.

2.1. – Factorii de risc specifici conditiilor de testare.
Conditiile neadecvate de testare, cum ar fi temperatura neadecvata a camerei de examinare, iluminatul necorespunzator, poluarea fonica etc., precum si incomoditatea fizica si psihica din timpul testarii, inclusiv teama persoanei testate de o posibila durere fizica produsa de aparat, presiunea exercitata de mansonul de tensiune arteriala etc. pot da erori pe poligrama.

Asigurarea conditiilor de testare constituie problema centrala in testarea cu utilizarea poligrafului si trebuie sa fie realizata astfel, incat reactiile produse de stimulii externi sa poata fi controlate, eliminate sau explicate. Daca unele reactii inexplicabile persista, singura alternativa rezonabila este ca persoana testata ascunde informatiile pe care le considera importante.

Factorii de risc ce tin de conditiile testarii se anihileaza prin efectuarea testarii in conditii optime de izolare, in camera de testare – o camera separata, special echipata, linistita (zgomotele pot denatura inregistrarile fiziologice), sobra in ce priveste ambianta si mobilierul. in camera nu trebuie sa existe ornamente, tablouri ori alte obiecte care ar putea distrage atentia persoanei testate sau i-ar permite sa profite de prezenta lor pentru o asa numita evaziune psihologica. Daca in camera exista totusi oglinzi, imagini, tablouri sau alte obiecte decorative, acestea nu trebuie sa fie in fata persoanei in timpul testarii. Dispozitivele de iluminat ale camerei trebuie sa fie aranjate in asemenea mod incat sa asigure un grad de iluminare uniform confortabil.
Camera de testare trebuie sa fie aerisita si sa aiba o temperatura agreabila.

Se recomanda sa existe si o a doua camera, anexa camerei de examinare, o asa-numita “camera de
observatie” similara celei din multe laboratoare de psihologie. Este vorba de o camera mai mica, in
peretele careia sa fie montata o “oglinda in dublu sens” – un panou din sticla speciala care permite celui
aflat in camera de observatie sa vada ce se intampla si sa auda ce se vorbeste in camera alaturata.
Totodata, aranjamentul ambelor camere trebuie sa fie efectuat astfel, incat examinatorul sa se poata
adaposti impotriva oricarei reactii neprevazute din partea celui examinat. Profitand de avantajele oferite de camera de observatie, poligrafologul nu trebuie sa admita testarea cu utilizarea poligrafului sa se
transforme in „spectacol” pentru diversi curiosi care nu au nici o legatura cu cauza respectiva.

Sunt recomandate si sistemele moderne de supraveghere si inregistrare audio-video.

2.2. – Factorii de risc specifici persoanei testate.
Factorii de risc ce tin de persoana testata sunt anihilati prin activitatile preliminare, dar si prin observatiile nemijlocite asupra persoanei testate din momentul cand a intrat pe usa camerei de testare.
Noutatea situatiei in care se afla persoana supusa testarii, lipsa experientei de a mai fi fost testata cu utilizarea poligrafului, alte circumstante, inclusiv implicarea acesteia in cazul investigat, creeaza persoanei o stare de tensiune, de neliniste generala exteriorizata prin manifestari caracteristice unui comportament simulat (hiperemia sau paloarea faciala, spasmul glotic, contractarea buzelor, tremurul sau monotonia speciala a vocii, clipirea accelerata a ochilor, “ras fortat”, sudoratia palmara sau faciala, frematatul mainilor, perioade de latenta in raspunsuri, evitarea privirii interlocutorului, culegerea unor scame imaginare, pedalarea picioarelor, contra-intrebarile, solicitarea inutila pentru repetarea intrebarilor etc.).
Aceste manifestari nu sunt greu de surprins.
Dificultatea rezida in interpretarea lor corecta, in integrarea lor intr-un profil psihologic adecvat, in stabilirea cauzei care amplifica starea emotionala a persoanei testate (labilitatea psihocomportamentala, trecutul sau infractional, starea de sanatate, problematica delicata a cauzei investigate etc.).
Observatiile inregistrate despre manifestarile sau comportarea generala a persoanei vor facilita testarea, furnizandu-i poligrafologului puncte de reper in ceea ce priveste atitudinea cea mai eficienta de adoptat fata de persoana in cauza.

Rezultatele testului ar putea fi afectate de urmatorii factori de risc ce tin de persoana testata:
– tensiunea emotiva si nervozitatea persoanei testate sincere, factor care ar putea fi determinat de
resentimentul persoanei fata de testare, indoielile persoanei de exactitatea aparatului, dubiile
persoanei privind competenta poligrafologului etc.;
– hiperanxietatea persoanei testate, factor care ar putea fi determinat de unele probleme personale
ale acesteia. Totodata, drept cauza ar putea fi si eventuala implicare a subiectului in alte delicte de
serviciu, persoana fiind ingrijorata de o eventuala extindere, la demascare, a investigatiei asupra
acestora. In asemenea situatie, persoana este sincera cu privire la cazul investigat, insa fiind
implicata in alte cazuri similare, este dominata de un complex de culpabilitate. Acelasi complex de
culpabilitate poate fi trait si de o persoana sincera cu privire la nerespectarea intocmai a atributiilor
sale, nerespectare care a favorizat comiterea infractiunii de catre alta persoana (de exemplu,
neglijenta unuia face posibila comiterea abaterii de catre o alta persoana). Acelasi factor ar putea fi
determinat si de banala dorinta a persoanei testate sa reuseasca la test, raspunsurile in acest caz
fiind date cu prea mare promptitudine. Acest factor poate fi diminuat printr-un interviu pre-test
calificat, prin explicatii mai detaliate despre tehnica poligraf, comportamentul poligrafologului
urmand sa ramana firesc pe toata durata interviului;
– areactivitatea persoanei, factor care ar putea fi determinat de anchetarea excesiva a persoanei
anterior examinarii (anchete indelungate si obositoare, acuzatiile aduse subiectului etc.), numarul
prea mare de intrebari sau prea multe teste administrate subiectului intr-o singura examinare.
Areactivitatea persoanei nesincere sporeste daca este examinata imediat dupa comiterea delictului
sau dupa ce i s-au adus grave acuzatii. Aceasta devine atat de preocupata de situatia sa dificila,
incat amintirile sale despre cazul investigat devin foarte estompate, persoana cazand intr-o stare
de “sub-soc” sau “epuizare de adrenalina”. In aceste cazuri, poligrama prezinta o natura constanta
regulata. Acest factor poate fi diminuat prin interviul pre-test calificat, pe toata durata interviului pretest
fiind necesara o astfel de abordare a celui testat, incat sa i se consolideze sentimentul de
siguranta, prin vocea si comportamentul calm al poligrafologului;
– anomaliile fiziologice (hipertensiunea arteriala, hipertiroidismul, starile febrile etc.);
– eventualele tentative de eludare prin unele manopere cum ar fi: respiratia controlata, miscari
musculare, evaziunea psihologica, deteriorarea mecanica a poligrafului etc. Teoretic, nu este
exclusa posibilitatea existentei unor subiecti cu structuri psihice care sa permita un autocontrol
astfel, incat printr-o concentrare mintala sa poata interveni asupra functiilor vegetative. Totusi,
fiinta umana dispune de un sistem cognitiv cu o capacitate limitata de procesare a informatiei.
Astfel, cu cat subiectul se concentreaza mai mult asupra unui parametru inregistrat la poligraf
(respiratie, puls etc.), cu atat mai putin ceilalti parametrii vor fi procesati constient, scapand
controlului voluntar si contribuind la demascarea sa.

2.3. – Factorii de risc specifici poligrafologului.
Unul din factorii-cheie al reusitei testului poligraf este poligrafologul.
Exista o interactiune complexa intre poligrafolog si persoana testata, fiind incorect sa se afirme ca aceasta interactiune nu ar avea efect asupra rezultatului testarii.
Personalitatea si competenta examinatorului pot influenta rezultatele testarii.

Poligrafologul trebuie sa fie:
– o persoana cu un back-ground educational corespunzator. Sunt preferabile studii in psihologie sau
psihiatrie si sa stapaneasca bine problemele fundamentale ale psihofiziologiei comportamentului;
– o persoana cu un back-ground-ul de expertiza. Examinatorii cu o experienta limitata au o rata
relativ mai ridicata a erorilor in analiza poligramelor si in formularea concluziilor, comparativ cu cei
care au o experienta indelungata in domeniu;
– o persoana inteligenta, insa care poate fi explicit pentru persoanele testate, care, sigur, vor avea
un nivel diferit de cultura;
– o persoana cu calitati speciale, cum ar fi: empatie, perspicacitate, spirit de observatie, echilibru
moral-afectiv, intuitie profesionala etc.;
– o persoana integra, impartiala si independenta.

2.4. – Factorii de risc specifici testarii personalului.
Similar multor altor tehnici aplicate fiintei umane, tehnica poligraf are o anumita relativitate a rezultatelor.
La general, eficienta testelor poligraf se estimeaza la 80%-90%.
In ce priveste testele screening, reiesind din specificul acestora, procentajul este mai aproape de
limita de jos, fiind in dependenta, totusi, si de calificarea poligrafologului.
Totodata, trebuie sa se ia in consideratie si profilul persoanelor coruptibile/corupte.

La general, distingem cateva nivele ale loialitatii unui angajat:
– Loialitatea atributiva – nivel inferior, cand angajatul demonstreaza loialitate, in realitate in interior neavand-o;
– Loialitate comportamentala – angajatul demonstreaza un comportament asteptat,
insa nu numai de forma, ci constientizandu-l ca unicul corect;
– Loialitate ideologica – angajatul trateaza scopurile si interesele organizatiei ca pe ale sale personale;
– Loialitate identificationala – nivel maximal, care reflecta atasamentul daruit al angajatului.

In opinia noastra, persoanele vulnerabile coruptibile se atribuie celui mai inferior nivel de loialitate –
loialitate atributiva. Aceste persoane, fiind obisnuite sa demonstreze calitati pe care nu le au, in fapt, sa
insele, ar putea sa fie mai greu detectati.

Totusi, in cadrul unei testari profesioniste si acesti factori pot fi diminuati.
3. Avantajele tehnicii poligraf

Atunci cand se pune in discutie eventuala eficienta a sreening-ului, eficienta fiind avantajul de baza al
metodei, poligrafologii apeleaza la experienta Departamentului de Politie Vermont in cadrul angajarii
personalului suplimentar in anul 1983. Din cei 206 candidati: 19 -nu s-au prezentat pentru verificare, iar 3 candidati s-au dovedit cu anumite deficiente de sanatate, motiv pentru care au fost refuzati in angajare. Din ceilalti 184 candidati, doar 75 persoane au reusit la screening. De altfel, dintre aceste persoane, doar 10 candidatii nu au trezit nici un fel de dubiu. in cadrul interviului pre-test, 54 de candidati au marturisit despre unele sau alte fapte antisociale minore, motiv care nu a constituit temei pentru refuz in angajare. De altfel, la verificarile posterioare nu s-au avut reprosuri in privinta acestora. In cadrul testului propriu-zis, 11 candidati au dat raspunsuri false la intrebari, ulterior recunoscand acest fapt, persoanele fiind angajate in serviciu. Urmare a screening-ului, au fost respinse 109 persoane (utilizarea drogurilor, comiterea infractiunilor, alcoolism, boli tainuite, perversiuni sexuale, datorii neachitate, etc.), dintre care 108 persoane au confirmat existenta factorilor de risc in cadrul interviului post-test.
Finanantistii Departamentului de Politie au calculat economiile realizate datorita aplicarii screening-ului in angajare. in anul 1983 costul mediu al verificarii unui candidat cu utilizarea metodelor traditionale era de 480 USD. Verificarea a 187 de candidati ar costa 89.760 USD. insa, reiesind din faptul, ca 109 de candidati au fost respinsi urmare a screening-ului, politia a verificat prin metode traditionale doar 75 candidati, fiind cheltuiti doar 10.396 USD. Astfel, economiile reale au constituit 43.364 USD, ceea ce constituie 48,31% de la suma totala a cheltuielilor destinate verificarii candidatilor prin metode traditionale.66

Potrivit datelor cercetarilor recente, in 626 agentii de politie ale diferitor state ale SUA, de la 25% pana la
58% din candidati, urmare a testarii cu utilizarea poligrafului, au fost calificati cu factori de risc major.
Aceste momente negative au fost identificate ulterior verificarilor traditionale.
In acelasi sens sunt si experientele obtinute de catre unii cercetatori din Rusia.

Screening-ul se dovedeste eficient si in actiunile de restaurare a functionalitatii anumitor servicii
decredibilizate. In acest sens este reprezentativa experienta Mexicului, unde poligraful a fost utilizat eficient in anii 90 in privinta personalului agentiilor de drept anti-drog. Trei dintre cele patru unitati anti-drog existente in tara erau practic ineficiente si cu riscuri majore de coruptie. Cu titlu de exemplu, numai 560 din 2.200 de angajati ai Sectiei Speciale pentru Crime impotriva Sanatatii a Parchetului au fost admisi sa-si continue serviciul ulterior testelor poligraf. Oficiul nou creat specializat a introdus testul poligraf ca obligatoriu pentru toti angajatii noi, personalul fiind testat o data la fiecare patru luni fie in ce priveste consumul de droguri, fie la poligraf, fie fiind supus ambelor testari.

Eficienta utilizarii poligrafului atat la screening-ul personalului, cat si in cadrul investigatiilor interne se
datoreaza faptului, ca, avand costuri mult mai reduse (timp, resurse materiale si umane) decat metodele
traditionale de investigatii, tehnica poligraf permite obtinerea mai multor beneficii, cum ar fi:
– posibilitatea obtinerii unor informatii negative, care nu totdeauna poate fi obtinuta in cadrul
verificarilor traditionale ale candidatilor sau angajatilor;
– posibilitatea „filtrarii” rapide a candidatilor sau angajatilor nepotriviti;
– posibilitatea angajarii unui personal care raspunde mult mai mult necesitatilor organizatiei;
– posibilitatea adaptarii operative a tehnicii la orice situatie punctuala.

Aducand beneficii sporite, necesitand in fapt costuri reduse,
tehnica poligraf este o metoda fundamentata multifunctional stiintific.

Unii oponenti ai metodei privesc rezultatele testarii poligraf cu circumspectie, considerand ca deoarece
detectarea sinceritatii sau nesinceritatii unei persoane poate fi supusa erorii, prin utilizarea poligrafului s-ar afecta valori de o deosebita semnificatie sociala, morala si juridica. Existenta unei marje de eroare nu
scade considerabil valoarea datelor ce se obtin cu ajutorul poligrafului si nu invalideaza juridic sau moral
recurgerea la poligraf. Reiesind din faptul ca rezultatele testului poligraf nu pot fi unicul temei pentru luarea deciziei privind personalul, este asigurata legalitatea si corectitudinea metodei. Metoda este integral umana si nu incalca principiul prezumtiei de nevinovatie.

Testarea cu utilizarea poligrafului este o metoda non-violenta si nu lezeaza viata, integritatea si securitatea persoanei examinate, fiind aplicata, in baza principiului liberului consimtamant, in exclusivitate persoanelor sanatoase din punct de vedere mintal si fizic.

Unii oponenti ai metodei considera ca utilizarea poligrafului prejudiciaza onoarea, libertatea si demnitatea
persoanei. In opinia acestora, aparatul in sine este afecto-gen, constituind un mijloc de intimidare care
poate determina persoana sa marturiseasca fapte pe care altfel nu le-ar fi recunoscut. Insa, in masura in
care initiatorul si poligrafologul sunt credibili si respecta cu rigurozitate procedurile, subiectul testat nu este intimidat. Transparenta metodei, neutralitatea examinatorului si confidentialitatea examinarilor poligraf permit subiectului testat sa se elibereze de orice prejudecata in legatura cu examinarea si de orice surse de stres exterioare, fiind asigurata astfel o colaborare sincera, libera de orice retinere in favoarea temei examinate. De altfel, toate problemele etice decad, daca in cadrul investigatiilor interne, initiatorul si poligrafologul asigura ca intreaga procedura de examinare va urmari in egala masura identificarea persoanelor sincere si nesincere, fiind tratata in principal ca fiind un suport pentru persoanele sincere dar banuite din diverse cauze neimputabile lor.

Desi investigarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf nu rezolva intreaga problematica a calitatii angajatilor sectorului justitiei, metoda are un potential de valorificat in procesul de recrutare si verificare a personalului sectorului justitiei prin focalizarea asupra integritatii ca valoare de baza.

4. Recomandari privind punerea in aplicare a metodei poligraf in privinta angajatilor sectorului justitiei din Republica Moldova
2013
( … )

###

CONCLUZII

1) Debutand ca mijloc special de investigatii in anul 1917, metoda testarii cu utilizarea poligrafului s-a
dezvoltat si s-a afirmat timp de mai mult de 90 de ani, ca metoda fundamentata stiintific, credibila si
eficienta in prevenirea si combaterea criminalitatii.

2) Actualmente, testarea cu utilizarea poligrafului se utilizeaza in mai mult de 75 tari.
Lideri in aplicarea metodei poligraf sunt SUA, Canada si Japonia.
O experienta vasta in aplicarea testelor poligraf este acumulata de Rusia.
Poligraful se bucura de popularitate in mai multe tari ale Europei (Belarus, Belgia, Bulgaria, Croatia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Ucraina, Ungaria).
Totusi, pentru corectitudine, trebuie sa remarcam, ca in lume, inclusiv – Europa, exista tari in care utilizarea poligrafului este practic interzisa (Australia, Germania, Austria).

3) In cea ce priveste reglementarea juridica a utilizarii poligrafului, tarile lumii au abordat modele diferite:
– reglementarea utilizarii poligrafului printr-o lege speciala separata (Statele Unite ale Americii, Lituania si Republica Moldova);
– reglementarea utilizarii poligrafului prin dispozitii legale speciale incorporate in legi aplicabile unui spectru mai larg de raporturi juridice (Polonia, Ungaria);
– reglementarea utilizarii poligrafului prin acte subordonate legilor (Belarus, Rusia);
– nereglementarea propriu-zisa, insa aplicarea in practica reiesind din cadrul legal existent
care nu contine prevederi restrictive exprese (Letonia, Ucraina).

4) in tarile unde exista legi separate in domeniu, aceste legi guverneaza in principal utilizarea
poligrafului in procedurile de recrutare si verificare a angajatilor agentiilor de forta,
precum si in cadrul investigatiilor interne.

5) Poligraful este utilizat intr-o multitudine de domenii, cele mai esentiale fiind:
activitatea speciala de investigatii; screening-ul personalului; investigatiile interne.

6) Testarea cu utilizarea poligrafului s-a afirmat ca o metoda eficienta in recrutarea si verificarea
cadrelor, fiind orientata spre optimizarea selectarii cadrelor, aprecierii personalului si identificarea
preventiva a eventualei neloialitati.

7) In procesul de testare cu utilizarea poligrafului a personalului, trebuie sa se ia in consideratie
eventualii factori de risc specifici conditiilor de testare, persoanei testate, poligrafologului, testarii
personalului. Insa, acesti factori pot fi anihilati prin respectarea riguroasa a cerintelor metodice,
asigurarea conditiilor adecvate testarii; asigurarea independentei si calitatii poligrafologilor;
utilizarea tehnicii (poligrafelor) performante si conforme.

8) Utilizarea poligrafului in testarea personalului este o metoda integral umana, etica si non-violenta.
Metoda nu lezeaza viata, integritatea si securitatea persoanei examinate. Metoda nu prejudiciaza
onoarea, libertatea si demnitatea persoanei.

9) Testarea personalului cu utilizarea poligrafului este o metoda eficienta, aducand beneficii sporite la
costuri reduse.

10) Metoda este aplicabila personalului sectorului justitiei, nefiind careva restrictii in acest sens nici in
standardele internationale, nici in dreptul intern.
Metoda trebuie sa fie una obligatorie pentru a accesa functii sau pentru continuarea mandatului.
Totusi, reiesind din relativitatea concluziilor, rezultatele testarii nu trebuie sa fie unicul motiv pentru neangajare sau pentru eliberarea din functie a titularului functiei, precum si nu poate sa serveasca in calitate de proba in vreo procedura pornita impotriva angajatului.
Testarea cu utilizarea poligrafului nu trebuie sa substituie verificarea traditionala a titularilor functiilor
si a candidatilor, fiind parte a procedurilor de verificare.
Rezultatele testului poligraf nu trebuie sa substituie back-ground-ul profesional si profesionalismul.

11) Este recomandabila testarea obligatorie (si nu benevola) pentru toate categoriile de angajati ai
sectorului justitiei din mai multe motive.
In primul rand, reiesind din relativitatea rezultatelor testarii, aceasta nu ar trebui sa avantajeze
o persoana in raport cu alta intr-un concurs.
In al doilea rand, persoana care a solicitat in privinta sa testarea, ar putea fi privita cu anumite suspiciuni
intr-un mediu care nu vegheaza asupra integritatii.
Astfel, procedurile nu vor imprima o schimbare la nivel general in sistem.
In al treilea rand, testarea benevola ar putea sa nu fie solicitata.
Astfel, se va ajunge la punctul din care s-a plecat: politici declarate, insa realmente neaplicate.

12) In mod paradoxal, Republica Moldova, fiind una din putinele tari care au dezvoltat o lege speciala
in domeniu, Legea nr. 269 din 12.12.2008 privind aplicarea testarii la detectorul comportamentului
simulat (poligraf), practic, nu o aplica, nefiind adoptat cadrul normativ subordonat legii, nefiind
infiintata Comisia de stat pentru testari cu utilizarea poligrafului, nefiind adoptate reglementarile
metodice de rigoare.

13) Punerea in aplicare a testelor poligraf in privinta reprezentantilor sectorului justitiei va necesita un
complex de actiuni multidimensionale (normative, metodice, organizationale, tehnice).
Urmeaza cativa pasi in actiune:
– Imbunatatirea si completarea cadrului legal;
– Infiintarea Comisiei de stat pentru testari cu utilizarea poligrafului;
– Elaborarea si adoptarea cadrului normativ subordonat legii si normelor metodice;
– Formarea poligrafologilor si asigurarea tehnica;
– Acoperirea cheltuielilor de implementare;
– Informarea personalului.

14) Un imperativ este asigurarea independentei poligrafologilor.
Acestia nu trebuie sa fie dependenti de initiatori, cea mai potrivita fiind incadrarea acestora
in cadrul Serviciului de Informatii si Securitate, testarea urmand sa faca parte din verificarea efectuata in conditiile Legii nr. 271 din 18.12.2008 privind verificarea titularilor si a candidatilor la functii publice.
Testarea ar putea fi repetata cu o anumita periodicitate (cel putin 1 data la 5 ani),
precum si sa fie efectuata la promovarea in functie a agentului public.
Acest model ar permite si organizarea formarii poligrafologilor in cadrului
Institutului National de Informatii si Securitate.

15) Desi investigarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf nu solutioneaza intreaga
problematica a calitatii reprezentantilor sectorului justitiei, metoda are un potential de valorificat in
procesul de recrutare si verificare a angajatilor justitiei prin focalizarea asupra integritatii ca valoare
de baza.

###
“FINAL – THE END ”
###

POLIGRAF – STUDIU

REPUBLICA MOLDOVA
Chisinau, 2013

TESTAREA BENEVOLA CU APARATUL POLIGRAF
A REPREZENTANTILOR SECTORULUI JUSTITIEI
DIN REPUBLICA MOLDOVA

Studiu realizat in cadrul Proiectului
„Solutii pentru o justitie incoruptibila”
sustinut financiar de catre Ambasada SUA
din Republica Moldova.
Opiniile, constatarile si concluziile autorilor studiului
nu reflecta neaparat opinia finantatorului.

###

STUDIU POLIGRAF _ 2013 _ Republica Moldova _ Introducere

###

I. EXPERIENTA ALTOR TARI IN UTILIZAREA POLIGRAFULUI

###

II. UTILIZAREA POLIGRAFULUI IN TESTAREA REPREZENTANTILOR SECTORULUI JUSTITIEI 
din Republica Moldova 

###

www.knut.ro

###

_Poligraf_Studiu-2013-Republica Moldova_ Varianta pdf

###